Skip to main content

Numero 28 | Febbraio 2025

Basilica Aquileia

Glesie Furlane 50 agns di vite


Domenie ai 25 di Avost si sin cjatâts, in colaborazion cu la Associazion Colonos, a S. Pieri di Cjargne par ricuardâ i 50 agns di vite di Glesie Furlane, associazion APS cun tant di statût, ma che in realtât e je alc di plui di une associazion. E je un moviment, une vision de glesie, de societât, de storie.

Il spirt, che di simpri nus à sburtât e nus sburte, al è stât chest: come cristians e furlans o cirìn di lâ a font des nestris lidrîs culturâls e religjosis par conciliâ la nestre fede cu la nestre identitât culturâl. Chest lu vin fat e lu fasìn midiant dal studi des risultivis, dai aprofondiments, des traduzions dai tescj biblics, liturgjics, de valorizazion dai nestris patrimonis musicâl religjôs, popolâr, des publicazions.

Ce jerial sucedût 50 agns indaûr?

Ai 28 di Avost dal 1974, tun incuintri inmaneât a S. Pieri cui predis operatîfs in Cjargne, volût dai vescui Battisti e dal ausiliâr Pizzoni, un trop di predis a vevin domandât in maniere uficiâl che la messe conclusive e fos celebrade par furlan. Vint vude la rispueste negative, chescj predis a firmarin un document, lu poiarin sul altâr e a jessirin di glesie.

Al fo un at di proteste une vore fuart, plui unic che râr te glesie, che al meteve a clâr l’intindiment e la volontât risolude di un trop di predis.

O vin cjapât chest event cussì emblematic come date di nassite di Glesie Furlane.

In realtât, Glesie Furlane e jere za operative di timp. Baste pensâ che tal 1970 al fo stampât il Vanzeli di N.S. Jesù Crist; tal 1971 ai 11 di Lui al fo presentât il Messâl festîf pal an A, cul nihil obstat di mons. Cocolin, vescul di Gurize; tal 1972, in ocasion dal Congrès Eucaristic Nazionâl fat a Udin cu la presince dal pape Pauli VI, si veve za domandât di celebrâ la messe ancje par furlan, stant che si celebravin par sloven, par todesc, par sinti…, nancje dîlu dineade ancje chê volte.

Il contest

Dut chest ferment al jere nassût daspò dal Concili Vatican II che si jere concludût tal 1965 e al veve puartât un aiar dut gnûf di vision di glesie, di liturgjie che dal latin e passave a lis lenghis di ogni popul, di dialic cul mont e la societât civîl, e ce. Tal 1963 dopo un part dificil, lunc 15 agns, e jere nassude la Regjon autonome, ancje se imbastardide cu la Vignesie Julie. Tal 1964 e jerin nassudis lis primis contestazions studentescjis pe universitât a Udin. Tal 1967, 529 predis de diocesi di Udin a vevin firmade une Mozion pal svilup dal Friûl, cuintri lis servitûts militârs che a impedivin il svilup economic, cuintri la emigrazion che e continuave a gjavâ sanc zovin obleant ancjemò tancj a partî a vore tal forest, in pro de Universitât dal Friûl, de industrializazion… In chei agns al jere nassût il Moviment Friûl, trasformât plui in là in partît politic. A jerin agns di grande vivacitât e vitalitât ancje in Friûl. 

In chest contest une vore dinamic e vivarôs, tor de figure carismatiche di pre Checo Placerean si son tirâts dongje un trop di predis zovins e mancul zovins e ancje laics, condividint lis ideis di une glesie plui incjarnade tal contest culturâl e sociâl furlan. Par chest e jere nassude la necessitât de Peraule di Diu e de liturgjie che a vessin il bon savôr de nestre lenghe dal popul, in mût che la fede si impastàs te culture e sensibilitât nestre par iluminâlis, che e ves il savôr de nestre tiere.

Ce che o vin fat

La grande vivacitât dal grup si è palesade sore dut te Assemblee dai predis dal 1975, dulà che si son confrontadis plui liniis, plui vision di glesie e di popul. Cul timp, nancje masse lunc, e je restade Glesie Furlane a confrontâsi, a proponi, a operâ in maniere ative.

Si à dade une grande man a pre Checo e a pre Antoni Beline tal puartâ a bon fin dute la traduzion de Bibie prime e dal Messâl dopo. Dut fat di fûr de istituzion, che no sai trop vulintîr che e viodeve chestis iniziativis. Dome cul timp ur tornarin buinis ancje a la diocesi. Di fat la prime edizion de Bibie le à fate un editôr laic, riscjant di sachete: l’editôr Ribis. Dome dal 1997 la diocesi e decidè di publicâ une sô edizion de Bibie. Stesse robe cul Messâl, saltât fûr di editôrs laics e dome dopo de Bibie e vignì istituide de diocesi la comission ancje par chel.

No si pues no marcâ ancje la grande vore fate dal recupar dal cjant patriarcjin de tradizion orâl. Chi e sta la intuizion di pre Sef Cjargnel che za tal dopo Concili al veve passât la Cjargne e grande part dal Friûl a regjistrâ i cjants che di secui si fasevin tes liturgjiis e che a riscjavin di jessi sepulîts cui vecjos cjantôrs in maniere inesorabile. Un patrimoni straordenari di melodiis dolcis, mistichis che si prestin a une coralitât spontanie, creant une armonie che e da solenitât particolâr a lis liturgjiis. Nancje meti lis tantis cjançonetis, nassudis come foncs, pal plui cun pocje sostance musicâl e testuâl.

No si sin fermâts a chescj lavôrs une vore impuartants. O vin al atîf ancje une otantine di libris publicâts, di desenis di ciclostilâts, fats tai prins agns cuant che bêçs no si ‘nt veve.

O vin publicât une ventine di documents, che ancje al dì di vuê, dopo agns che a son stâts proponûts no àn pierdude la lôr valence, atualitât e profezie. Par fâ cualchi esempli: tal 1974 il document Predis cjargnei pal lôr popul; tal 1976, a cinc dîs dal taramot, Ai furlans che a crodin cul invît a lis autoritâts a dâsi da fâ prime pes fabrichis, po pes cjasis e infin pes glesiis; tal 1988 Puedie nassi une gnove zornade pe glesie su la scjarsetât di predis e par cirî gnovis stradis pes comunitâts cristianis; tal 1998, tun incuintri a Brixen su la liturgjie, Lodare Dio in friulano… par citâ i plui significatîfs. 

O vin publicâts videoclip, sostignût docufilms… 

Stant che o curìn un sît internet, dut chest, o cuasi, si cjate sul nestri sît www.glesiefurlane.org

E cumò?

Sigûr che in chescj 50 agns il mont si è ribaltât, la societât si è sledrosade, ancje in Friûl, che nol è plui chel di chê volte, e no dome parcè che in jenfri al è stât ancje il taramot. La globalizazion cun ducj i siei mieçs e struments e à cjapât dentri in plen ancje il Friûl, che nol è sierât tune tor di avoli.

Sul plan religjôs, i predis si ridusin simpri di plui, lis glesiis si disvuedin, il mont dal passât al sta colant in mût inevitabil. 

Ce sens àno lis nestris batais, i nestris lavôrs, i nestris ideâi puartâts indenant? 

O pensi che ancje in chest ribaltament globâl, la fede incjarnade, la liturgjie te lenghe dal popul, magari di un piçul trop, o piçul rest, il cjant dolç e spirituâl de nestre tradizion musicâl, la piçule comunitât che e celebre in maniere mancul clericâl e plui insedade te realtât umane… a restaran une lûs, un feralut essenziâl. Il Vanzeli cul so mes di sperance, di umanitât di valôrs spirituâi, di fede, nol pierdarà mai di validitât.

O pensi che a nivel sociâl, culturâl, uman la globalizazion e tint a omologâ dut, a fruçâ e masanâ dut impuarint in maniere diaboliche la umanitât, fasintnus ducj dai zombis cence muse, cence ideis, cence anime, imboconâts e manovrâts come automis.

Par chel o crôt che al è impuartant ancje al dì di vuê recuperâ lis identitâts personâls e coletivis par salvâ la umanitât. Recuperâ lis propriis storiis, lis propriis culturis, lis propriis identitâts e lenghis, e devente la sfide che no podìn pierdi. E fâs part dal grant impegn di ducj pe protezion dal creât, pe difese de nature. No podìn impegnâsi a salvâ il clime, lis plantis, i nemâi tes lôr varietâts cence salvâ la umanitât tes sôs ricjecis e diversitâts.

Impegn che al cjape dentri no dome la glesie, ma la politiche, la sience, la economie, dute la informazion cun ducj i siei argagns modernis, ancje la inteligjence artificiâl, ma soredut chê reâl.

[molongui_author_box]

Iscriviti alla newsletter de Il Passo Giusto per ricevere gli aggiornamenti